Bucharest

Long time, no see >:D< But I am back once again. De fapt, n-am plecat niciodata, doar am fost cam incognito. Acum sunt in camera de camin si ma plictisesc, cu toate ca incerc sa profit de faptul ca avem net aici :D Hooray!
Okay, azi vreau sa vorbesc iar despre viata mea din ultima vreme. Nu, nu voi incepe sa comentez despre camin sau despre viata de aici, nici despre limba rusa, pe care o studiez si care imi place din ce in ce mai mult, ci despre Bucuresti, celebra noastra capitala. La inceputul lunii octombrie, cand am ramas singura pe aici, ma simteam exact ca Sheep din desenele alea vechi de pe Cartoon Network, "Sheep in the big city". Trebuie sa le stiti, erau cu o oaie pierduta intr-un oras mare pe care o fugareau cam toti locuitorii, inclusiv o tanti cu un pudel roz :-? In fine. Fiind deja de 3 saptamani pe aici, am inceput sa observ unele chestii care, cel putin mie, fost locuitor al unui orasel micut, mi se par ciudate.
In primul rand, cladirile au o structura neobisnuita. Cel putin in cladirea facultatii noastre, etajul 3 este etajul 2 pentru ca la etajul 1 e o placa pe care scrie caligrafic, "Parter". Okay, am inteles partea asta,numai ca am o nelamurire. Daca pentru a ajunge la "parter" trebuie sa urci un set de scari, atunci sala de unde incep scarile alea, care este cu un nivel mai jos si unde e usa care da in afara cum se mai numeste? Anteparter? Whatever :-j
In al doilea rand, strazile sunt super galagioase. Daca vrei cumva sa mergi ziua la o plimbare, iti trebuie niste casti super fluffy, altfel o sa fii asurzit in permanenta de sirenele ambulantelor sau de claxoanele domnilor nerabdatori sa se miste din coada de la semafor. Okay, frate, am si eu carnet de conducere. Dar daca tu, ca sofer, vezi ca ai ditamai coada de masini in fata ta, de ce incepi sa claxonezi in momentul in care semaforul se schimba verde? Crezi ca aia din fata ta o sa actioneze maneta pentru modul supersonic numai ca sa-ti faca tie loc sa te misti? Hai sa fim seriosi 8-| Si sa spun si de autobuze. Chestiile astea mari si lungi au tendinta sa opreasca mereu pe mijlocul trecerii pentru pietoni, fapt care imi provoaca o mare confuzie, in sensul ca ma uit la ele si ma intreb : "Oare daca se face verde o sa deschida usile ca sa trec strada prin el sau trebuie sa-l ocolesc?" Though decision indeed :-?
Okay, next on my list are people. Bucurestenii sunt niste persoane foarte grabite, care nu par sa tina seama cand se lovesc de cineva. Prin urmare, ghiozdanul meu e ca un sac de box, intrucat toti par a nu avea loc de el. M-am gandit de nenumarate ori sa-l aplatizez, dar damn it, mereu ma iau de alte chestii si uit :)) Apoi, am ajuns la concluzia ca unele dintre persoanele de aici sunt daltoniste. Okay, stam toti la semafor si ne uitam la omuletul ala rosu care apare in patratul ala mic si negru, ca dintr-o data sa vezi multimea de oameni care incepe sa traverseze strada. Te uiti iar la omuletul rosu, apoi la nenii care sunt pe la jumatatea trecerii, la masinile care sunt la 1 metru de ei si te intrebi "What the fuck is wrong here?". Cel putin acum stiu de unde isi iau astia de la Pro TV materialul pentru stirile de la ora 5 :>
Asa, sa nu uit de metrou, cel mai misto mijloc de transport in comun :> Rapid si ieftin. Dar pana si aici oamenii sunt enervant de grabiti si nu ma refer la partea in care mai au putin si se dau de-a dura pe scari ca sa ajunga in vagon. Pe mine ma streseaza altceva. Usile de la metrou, desi de deschid singure, sunt prevazute cu un buton. Eh, butonul ala, saracul, este apasat de atatea ori pe zi, incat mai are putin si blocheaza usile in loc sa le deschida. Chiar nu stiu ce vede lumea atat de interesant la el, dar unii il gasesc fascinant, dupa cum spune si expresia de pe fata lor in momentul in care il apasa : "Uuuuh, buton! What does this button do?"...."Deeeee Deeeeeee!" Aaah, cred ca am incurcat lucrurile pe aici :-? Anyway, mie mi se pare mai apetisant semnalul de alarma, dar imi tin ghearele acasa :-? :> For now >:)
All in all, Bucurestiul e un oras frumos. Cladirile mai vechi au fatadele absolut geniale, Casa Poporului este atat de frumoasa noaptea, superb luminata, parcurile sunt destul de dragut amenajate, in special Cismigiul, cu lebedele si cu paunii aia albi 8-> Dupa cum poate va dati seama, n-am apucat sa strabat tot Bucurestiul in astea 3 saptamani, dar am in plan o astfel de chestie.
And I guess I gotta go now :D See you next time >:D<